• Matinal Hunedorean
0 Comments

Moș Crăciun e trist,Moș Crăciun există!

Va veni la mine că-s la fel de tristă…

Mă cuprinde teama,spaime fără număr,

Boli și suferințe,eu le duc pe umeri.

Basmele –s ciudate,Prințul  n-are cal,

Iar Cenușereasa n-a ajuns la bal,

Zâna cea frumoasă și-a pierdut bagheta,

Plâng în mine gânduri și-a murit poeta.

Lemnele mi-s ude,vatra mi-e sleită,

De amar de vreme n-am mai fost iubită,

Ce să-i spun lui Moșu,cum pot să-l împac?!

Sunt așa timidă,nu știu ce să fac.

Poate că și dânsul este deprimat,

De atâta cale,de la colindat,

Puștii sunt obraznici,stau pe  telefoane,

Nu așteaptă daruri,dulciuri sau baloane.

O să șed  cu Moșul la povești, în tindă,

Pacea înserării cred c-o să-l cuprindă,

O să-i dau odihnă în inima mea

Îi cobor în vise cea mai mândră stea..

Moș Crăciun există,dar nu are ren,

A plătit bagajul când  urca în tren,

Spune că magia ce era-n trecut,

În a noastre zile parcă s-a pierdut.

Moș Crăciun sosește,chiar dacă e trist,

Îmi aduce daruri,știe că exist,

Am găsit copilul ce mi se pitise,

Undeva, în  cuget,cred că adormise.

Moșule,bătrâne,nu vreau jucării,

Să le duci,matale,pe la alți copii!

Dă-mi numai căldură,pace bunătate,

Un strop de iubire și de sănătate!

Daniela Magdalena Tamaș

Author

admin@matinalhunedorean.ro

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *