• Matinal Hunedorean
0 Comments

Poate,într-o zi de vară,printre flori și printre fluturi,

Îți vei aminti de mine ,de potopul de săruturi,

Chiar de n-oi mai fi pe lume,tu,sub pleoape, o să ai

Trandafirii și iubirea care s-au deschis în mai.

Poate, vântul ce doinește, printre crengi, în fapt de seară,

O să-ți spună despre mine ,să te certe și să-ți ceară

Să -i suspini povestea noastră,să o ducă mai departe,

Poate, scrie Nemurirea,despre dragoste,o carte.

Poate, că am fost nebună,poate, n-am știut să-ți las

La îmbrățișări, o clipă, de odihnă,un popas…

Am primit solia morții ,eu …îmi așteptam sfârșitul,

Tu credeai că vom atinge ,ca durată,infinitul.

Mă grăbeam, cu trup și suflet,să te am ,făceam risipă

Și de maci și de durere,de iubire-n orice clipă,

Era cruntă gelozia,n-o înțelegeai deloc…

Mă certai cu-nverșunare și spuneai că te sufoc.

Poate, am greșit,de-aceea ,azi,când timpul mi-e ostil,

Scriu poemul de iertare și cu suflet de copil,

Vin la poarta vieții tale și bat iarăși și îți cer

Să nu cercetezi iubirea ,e cel mai adânc mister.

Poate,într-o zi de vară,printre florile deschise,

Îți vei aminti de mine,de poeme și prin vise,

Vei cerca să –mi simți căldura ,vei dori ,cumva, să-ți fiu ,

Îți promit că peste moarte,am să calc și am să viu!

Daniela Magdalena Tamaș

Author

admin@matinalhunedorean.ro

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *